Out of the night that covers me,
Black as the pit from pole to pole,
I thank whatever gods may be
For my unconquerable soul.In the fell clutch of circumstance
I have not winced nor cried aloud.
Under the bludgeonings of chance
My head is bloody, but unbowed.Beyond this place of wrath and tears
Looms but the Horror of the shade,
And yet the menace of the years
Finds and shall find me unafraid.It matters not how strait the gate,
How charged with punishments the scroll,
I am the master of my fate:
I am the captain of my soul.
O asemenea nevoie sa impartasesc experienta vizionarii unui film nu am mai avut de mult.
Mi-am amintit cum e sa aplauzi si sa razi ca o echipa a castigat.
1995- anul cand Africa de Sud castiga aurul la Campionatele de Rugby.
Nu numai atat…filmul acesta m-a determinat sa felicit toate echipele din lume.Chit ca sunt echipe de voluntariat, de fotbal, de volei si bineinteles echipa cu tine insuti, ele sunt cele care ne arata ce avem mai bun.Acel sentiment de reusita sau cazatura simtit la unison cu alti oameni este de nedescris.Daca il stiti atunci cautati-l din nou…daca nu simtiti-l acum!
Multumesc echipelor care m-au suportat de-alungul anilor, celor care ma vor cunoaste si cele care sunt alaturi de mine acum.Ma bucur ca am avut sansa de a avea coechipieri si din lumea sportului:)
GO TEAM
, cu prietenii mei actuali si.. cu familia (banal nu?)
